La castelul timpului

[Marschall]

Divinitatea sade pe tron
Cand intri in gradina
Trecutul reprezinta portile lasate-n urma pe-un ton
Lasand in spate mireasma blanda si meschina

Cum avansezi pe drumul pietruit
Ce simbolizeaza defapt prezentul
Dai de o draperie ce-a invaluit
Viitorul comparat cu misterul

Regele divin
Da marile ordine
De care asculta toti si privim
Cum sunt trase marile cortine

Ele simbolizeaza defapt
Valul ce desparte lumea si nemuritorul
In trei crengi de brad
Trecutul, prezentul si viitorul.

Florile de la curtea regala
Suntem noi, efemerii pamanteni
Dupa caracter ne clasificam in doua grupe despartite de o bara:
Flori gingase si buruieni

Defapt, sufletul ne e etern
Doar ca trecem intr-o alta dimensiune
Ce-i dincolo de castel?
Probabil, o alta lume

Mult mai misterioasa
Avansata-n gandire
Nematerialista, caci casa
Ii este propria simtire

Acolo totul e din suflete
Trairi emotionante,
Miliarde de cugete
Pastrate-n confidentialitate

Si totusi exista comunicare
Deci sunt gauri in zid
Semn ca ruptura n-are
Picioare lungi si-i mit

Exista dovezi si hrisoave
Ce atesta acest eveniment
Acestea servesc ca ajutoare
Intaririi acestui argument

Intr-o atmosfera de Biserici
Din pacate exista si dorinta birtului
In gradina sfanta florile-s inca mici
Sade Domnul la castelul timpului...